Experienţa Angelicăi Zambrano, o tânără din Ecuador care, printr-o revelaţie din partea lui Dumnezeu, a văzut raiul şi iadul.

În paginile următoare veţi putea citi despre experienţa Angelicăi Zambrano, o tânără din Ecuador care, printr-o revelaţie din partea lui Dumnezeu, a văzut raiul şi iadul. Mărturia ei este prezentată sub forma unui interviu. In timpul revelaţiei. Angelica Zambrano a văzut raiul şi iadul. Tot atunci a avut şi o viziune cu privire la revenirea lui Cristos. Tânăra ecuadoriană i-a văzut în iad pe Michael Jackson, Selena Quintanilla Perez* şi pe lideri religioşi defuncţi care erau foarte populari pe pământ. Angelica L-a văzut pe Isus plângând la vederea sufletelor pierdute care se chinuiau în iad, lume care L-a respins. Erau acolo mulţi producători în industria de divertisment, care îi trimite în braţele lui satan chiar şi pe copiii. Cântăreaţa latină Selena Quintanilla Perez i-a spus Angelicăi să transmită oamenilor să nu mai asculte melodiile ei şi sâ nu le mai cânte. În iad erau şi copii. Apoi a avut o viziune a răpirii celor mântuiţi. A văzut cum femeile însărcinate rămâneau pe pământ, iar copiii lor nenăscuţi erau luaţi la cer. Angelica Zambrano a văzut multe personalităţi cunoscute în lumea de pe pământ, care sufereau în iad: cântăreţi, artişti, chiar şi papi. Împărăţia Cerurilor a fost văzută de Angelica în toată frumuseţea ei, un loc glorios, nespus de plăcut, în care răul nu mai există. Ea a înţeles că mulţi oameni care se consideră copii ai lui Dumnezeu nu vor fi gata în ziua revenirii lui Cristos şi vor fi lăsaţi afară, într-o lume care se va destrăma. Selena Quintanilla Perez. o cântăreaţă mexicano-americană, care a fost asasinată în S.U.A.. la vârsta de 23 de ani. în 1995. Mărturia Maximei – mama Angelicăi. Numele meu este Maxima Zambrano Mora şi frecventez Casa de rugăciune din El Empaime, Biserica noastră a anunţat un post de cincisprezece zile la care am participat împreună cu fiica mea. Angelica. In timpul zilelor de post, am putut sâ vă dincolo de natural şi am avut experienţe pe care nu le-am avut niciodată. În timp ce posteam, ne rugam şi aşteptam ca Domnul să ne vorbească. Domnul ne-a încurajat foarte mult. Am avut şi încercări datorită cărora am fost pe punctul de a renunţa la acest post; dar Domnul a fost cu-noi ca să ne ajute. El ne-a întărit prin cuvintele din Ieremia 33:3: "Cheamă-Mă şi-ţi voi răspunde, şi-ţi voi vesti lucruri mari, lucruri, ascunse, pe care nu le cunoşti." Atunci nu ştiam că fiica mea primise acest mesaj de la Domnul, pentru ea personal. Aveam-să aflu mai târziu acest lucru, din mărturia ei. Mărturia Angelicăi: Numele meu este Angelica Elizabeth Zambrano Mora. Am 18 ani şi studiez la Colegiul "Jose Măria Velazco Ibarra" aici, în El Canton, El Empaime, Ecuador. L-am acceptat pe Isus când aveam 12 ani, dar imediat după aceea mi-am dat seama că niciunul dintre prietenii mei nu îi cunoşteau pe Dumnezeu, aşa că m-am îndepărtat de El, iar viaţa mea a fost îngrozitoare în anii care-au urmat.. Dumnezeu, însă. m-a ridicat din locul în care căzusem. împlinisem deja 15 ani şi începusem să îl caut din nou pe Dumnezeu, dar încă; eram nehotărâtă. Biblia spune: "Un om nehotărât este instabil în toate căile sale" (lacov 1:3). iar eu eram o astfel de persoană. Tata îmi zicea: "Nu trebuie să fii aşa: faci o mare greşeală." Eu.însă, răspundeam: "Asta este calea mea. Aşa vreau să fiu şi nimeni nu trebuie să-mi spună cum ar trebui să fiu. sau cum ar-trebui să mă îmbrac şi să mă comport". Iar el îmi spunea: "Dumnezeu te va urmări eu dragostea Lui şi te va schimba." O nouă apropiere de Domnul a fost când împlineam vârsta de 17 ani. Am venit atunci înaintea Lui şi l-am zis: "Doamne, îmi dau seama că sunt foarte rea ştiu că sunt o păcătoasă", şi am continuat să-I spun despre starea mea. Apoi l-am cerut iertare şi L-am rugat să îmi scrie numele în Cartea Vieţii şi să * mă accepte să fiu un copil al Său. M-am pocăit de tot ce făcusem rău şi I-am dăruit Domnului viaţa mea, apoi L-am rugat să mă schimbe, să-mi dea o inimă nouă; Am plâns din toată inima, cerându-i Domnului să Se îndure de mine. Dar timpul a trecut şi nu am simţit nicio schimbare, Singura îmbunătăţire a fost că am început sâ frecventez biserica, să citesc Biblia şi să mă rog. Apoi, în luna august, am fost invitată să particip ia un post de cincisprezece zile. Am hotărât să dau curs invitaţiei, dar înainte de a o face, I-am spus lui Dumnezeu: '"Doamne, vreau să Te ocupi în mod special de rnine în acest timp." În timpul postului, Domnul le-a vorbit aproape tuturor participanţilor, cu excepţia mea! Mi se părea că Domnul nu mă ia în seamă, iar asta m-a durut. Eu continuam să mă rog şi să-L întreb de ce nu rnă ascultă şi nu se pleacă spre mine. L-am întrebat şi dacă mă iubeşte, dacă mă aude şi de ce nu îmi vorbeşte aşa: cum făcea cu cei din jurul meu. cărora le dădea şi profeţii. Atunci l-am cerut un semn ca să ştiu că este cu mine, iar Domnul mi-a dat versetul din Ieremia 33:3: "Cheamă-Mă şi-ţi voi răspunde; îţi voi vesti lucru mari, lucruri ascunse, lucruri pe care nu le cunoşti." în momentul acela am înţeles că Domnul este cu mine, pentru că am auzit vocea Lui şi am avut o viziune asupra cuvintelor din Ierernia 33:3.I-am spus atunci: "Doamne, asta este pentru mine. Ai vorbit direct cu mine prin versetul ăsta. Îţi mulţumesc din toată inima!" Am păstrat acest lucru pentru mine, fără să-1 mărturisesc cuiva, deşi toată lumea din jurul meu spunea ce primise din partea lui Dumnezeu şi ce viziune avusese. Eu tiu am avut libertatea să împărtăşesc viziunea mea; doar meditam la cuvintele: "Cheamă-Mă." Dar continuam şi să mă rog, pentru că voiam să ştiu ce însemnau acele "lucruri mari şi ascunse". Mă gândeam că se refereau la iad' şi la rai şirn-arh rugat Domnului să-mi arate raiul, nu iadul, pentru că auzisem că locul acela era îngrozitor. Eram gata, totuşi, să primesc tot ce îmi va da El, după voia Lui, dar cel mai mult îmi doream să mă schimbe. Voiam1 sâ văd în mine o transformare adevărată. O primă confirmare a faptului că Domnul a început să lucreze în viaţa mea a venit când mi-am dat seama că Dumnezeu devenise prietenul meu cel mai bun. împărtăşeam acum totul cu El şi îi spuneam că doream să îl cunosc tot mai mult şi mai bine. Relaţia aceasta strânsă cu Domnul a continuat mai multe luni, începând cu luna aprilie. În noiembrie, un slujitor al Domnului a venit la noi acasă şi ne-a spus că are un mesaj din partea Lui. "Trebuie să te pregăteşti, pentru că Domnul îţi va arăta lucruri măreţe şi ascunse pe care nu le ştii. Iţi va arăta raiul şi iadul pentru căai cerut asta, aşa cum spune în Ieremia 33:3". Nu spusesem nimănui despre versetul, respectiv, de aceea am fost uimită că omul lui Dumnezeu vorbea despre el şi i-am spus descoperirea pe care am primit-o de la Domnul cu privire la acest verset. Atunci el mi-a spus: "Domnul Dumnezeu, pe care îl lauzi şi îl slujeşti, este şi Dumnezeul meu. El mi-a spus totul despre lucrarea care o are cu tine." Imediat după aceea am început să ne rugăm. Au venit şi alte persoane din casă să se roage cu noi. în timp ce ne rugam, am avut o viziune pe care am început să o descriu: "Văd cerul deschizându-se şi doi îngeri care coboară!" Îngerii erau înalţi şi frumoşi la înfăţişare; şi aveau nişte aripi minunate. Păreau transparenţi şi aveau o strălucire ca de aur. Purtau sandale de cristal şi aveau veşminte sfinte, l-am întrebat: "De ce aţi venit aici?" Ei au zâmbit şi mi-âu spus: " Suntem aici pentru că avem o misiune de îndeplinit... Te vom duce să vizitezi raiul şi iadul şi nu vom pleca decât după ce ne-am îndeplinit misiunea." Le-am răspuns "Foarte bine, dar vreau sâ vizitez doar raiul, nu şi iadul" Ei au zâmbit, dar nu au spus nimic. După ce am terminat rugăciunea, îngerii nu au plecat de lângă mine, pentru că i-am mai văzut stând în picioare, în camera mea. Apoi am văzut pe Duhul Sfânt; El este prietenul meu cel mai bun, este Sfânt. El cunoaşte totul deplin. El este omniprezent! Puteam să-L văd, transparent şi strălucitor în acelaşi timp; puteam să-I văd zâmbetul şi privirea! Mi-e greu să-L descriu în cuvinte, pentru că este mai frumos decât îngerii. Îngerii au o frumuseţe nepământeană, dar Duhul Sfânt este cu mult mai frumos decât orice inger! ii auzeam şi vocea, o voce plinăde dragoste, o voce caldă. "Nu pot să explic cum era vocea Lui; o voce ca o ilumi¬nare, care îm spunea: "Sunt cu tine!" În zilele care au urmat am continuat relaţia mea intimă cu Dumnezeu, deşi încercările nu m-au ocolit. Treceam prin momente dificile, dar, în acelaşi timp, mă simţeam şi biruitoare. îi spuneam Domnului: "Doamne, vreau să îţi împlineşti voia Ta cu mine. în toate lucrurile." Îngerii au rămas în continuare cu mine. chiar şi la şcoală, în timpul orelor. Eram foarte fericită, plină de bucurie pentru că pur şi simplu puteam să-i văd! Slujitorul Domnul, care m-a vizitat acasă, şi care mi-a spus sâ mă pregătesc pentru că urina să văd raiul şi iadul, roi-a mai spus ceva foarte greu de acceptat. El mi-a zis: "Vei muri". Nu mi-a fost uşor când am auzit vestea aceasta. „Cum să mor? Aşa de tânără?", l-am întrebat. El a răspuns : Nu-ţi face griji pentru nimic; tot ce face Dumnezeu este perfect. El te va readuce la viaţă ca să mărturiseşti despre rai şi iad. Dumnezeu vrea să ne amintească încă o dată despre lucrul acesta şi şă nu-1 mai uităm." Am spus: „Amin. Dar cum voi muri? Voi fi lovită de o maşină?" Tot felul de idei îmi treceau prin minte în clipele acelea, dar Domnul mi-a spus să nu mă îngrijorez, pentru că El era Stăpân pe toată situaţia mea. Atunci l-am zis: „îţi mulţumesc. Doamne!" Îngerii continuau să mă însoţească peste tot, chiar şi când îl lăudam pe Dumnezeu. Ei nu vorbeau cu mine: doar rosteau fără încetare: „Sfânt, sfânt. sfânt este Domnul! Aleluia!" îl glorificau, îl onorau şi îl lăudau pe Tatăl nostru din ceruri. Duhul Sfânt era cu îngerii, iar eu mă bucuram foarte tare... Mulţi oameni spun că Evanghelia este plictisitoare, dar acest lucru este o mare minciună de la diavolul care încearcă să-i ţină pe oameni departe de Dumnezeu. Aşa credeam şi eu, dar după ce L-am cunoscut pe Domnul şi Duhul Sfântam descoperit că evanghelia nu este plictisitoare, ci este cea mai frumoasă carte pentru că este de fapt Cuvântul lui Dumnezeu pe care îl iubeam. Când Dumnezeu a binevoit să-mi descopere Cuvântul Său am trăit cea mai frumoasă experienţă pe care le poţi avea pe pământ! Vreau să vă spun că în relaţia mea cu Duhul Sfânt, ajunsesem să vorbesc cu El şi chiar să mă joc cu El. îi spuneam: „Duhule Sfânt, vino alături de mine ca să facem lucrul asta împreună," iar El era cu mine. Puteam să Îl simt şi să îl văd. Chiar dacă mulţi nu Îl pot vedea, El este aici! . Această relaţie a continuat, pentru că nimic nu o mai poate întrerupe odată ce ai experimentat-o... Nu mi-aş dori niciodată să părăsesc această stare. Domnul m-a adus în această relaţie dupăce am avut o mare rătăcire în viaţa mea, de .aceea îi sunt nespus de recunoscătoare pentru mila Lui, pentru toată iubirea Lui faţă de mine! În data de 7 noiembrie, pe când mă întorceam acasă, am auzit o voce care mi-a zis: "Fii pregătită, azi vei muri"; ştiam că e Duhul Sfânt pentru că îl vedeam. Am ignorat, însă, vocea Sa şi am spus: "Doamne, nu vreau să mor azi!", dar El mi-a repetat: "Fii pregătită, azi vei muri!" De data aceasta El a vorbit mai apăsat. I-am răspuns: Doamne, ştiu că cu mine vorbeşti, şi nu-ţi cer decât o confirmare, după aceea fi cu mine ce doreşti. Voi face orice vei dori. mă voi preda Ţie, chiar dacă mi-e teamă, pentru că ştiu că Tu eşti cu mine şi eşti real." lată cu ce rugăminte am venit la El: "Doamne, Te rog să faci ca persoana, pe care ai folosit-o să-mi aducă mesajul de pregătire pentru lucrarea pe care vrei s-o faci cu mine, să vină la noi acasă, înainte să ajung eu şi să-mi spună că voi muri azi." Domnul ştie trecutul, prezentul şi viitorul nostru. El ştia ce urma să îi cer. Vreau să vă spun că la sosirea mea acasă, slujitorul Domnului era deja acolo. Maxima: Când fiica mea a ajuns acasă, noi eram în bucătărie. Angelica 1-a văzut pe slujitorul Domnului şi i-a spus: "Domnul să te binecuvânteze!" Omul lui Dumnezeu a răspunsa "Domnul să te binecuvânteze! Eşti gata? Astăzi Domnul te va lua, la ora 4 pm." Angelica era uimită de faptul că Dumnezeu i-a răspuns cererii ei. Angelica: Când am auzit mesajul omului lui Dumnezeu am spus: "Amin... dar, totuşi, nu vreau să mor, nu pot muri! Nu, Doamne, mi-e teamă, foarte teamă, sunt îngrozită!" Slujitorul -Domnului a spus: "Să ne rugăm, ca teamă să dispară, în Numele Domnului nostru". Am zis: "Amin!" şi ne-am rugat. Curând am simţit că teama a dispărut şi o mare pace mi-a inundat sufletul; înţelesem că moartea era cel mai bun lucru care mi s-ar putea întâmplă! Am început să zâmbesc şj chiar râdeam în timp ce toţi se uitau la mine. Toţi vedeau că mă cuprinsese o mare bucurie.. Eram numai zâmbet, săream şi cântam. Maxima: Fiica mea a simţit instantaneu o mare bucurie în inima ei şi a început să mănânce. A spus atunci un lucru ciudat: "Dacă nu mă mai întorc, măcar am mâncat şi sunt plină." Angelica: Toţi au început să râdă şi au întrebat: "De ce zici aşa? în loc să fii tristă eşti fericită, bucuroasă." Le-am spus: "Bineînţeles, îl voi vedea pe Domnul, voi fi cu El. dar nu ştiu dacă mă întorc, de aceea vreau să dau totul la o parte." Toţi se uitau lung la mine şi mă întrebau: "Ai de gând să renunţi la tot?" Ochii mamei mele exprimau o mare surpriză! Maxima: Fiica mea a început să dăruiască lucrurile ei. A dat totul, totul! Erau cu noi mai multe surori din biserică, iar ea a dăruit fiecăreia câte ceva. Când am întrebat-o de ce făcea acest lucru, mi-a răspuns: "Dacă mă întorc, pot să-mi dea înapoi ce le-am dat. dar dacă nu mă întorc, atunci pot păstra totul." Angelica: Nu pot să-mi imaginez ce a simţit mama mea când am spus acele cuvinte. Eu, însă, eram atât de fericită încât am fost în stare să dăruiesc totul: hainele mele, patul, telefonul mobil, totul, cu o singură condiţie: dacă mă întorc, totul trebuie să îmi fie înapoiat. Toţi au început să râdă. Maxima: Ea era convinsă, dar eu, ca mamă, am simţit multă amărăciune. Nu era uşor. M-am întrebat: "Doamne, când va fi momentul plecării ei oare cum va fi?" Nu puteam să înţeleg. In timp ce ei se rugau, eu îmi căutam de lucru prin casă. Fraţii îmi spuneau: "Soră, vino cu noi sâ ne rugăm." Dar eu le răspundeam: "Vin imediat. Mai am puţină treabă." Angelica: Îmi dădeam seama că toate persoanele din casă mă observau în timp ce ne rugam. Eu mă rugam: "Doamne, vreau să fac voia Ta. Tu nu eşti un om care să mintă sau să amăgească, ştiu că eşti real. Decât să Te dezamăgesc, mai bine ia-mă la Tine; dar dacă voia Ta este alta, adu-mă înapoi şi ajută-mă să spun adevărul, pregăteşte-mă, ajută-mă să spun oamenilor să se pocăiască." Aceasta a fost scurta mea rugăciune. Apoi i-arii spus slujitorului Domnului: "Să nu ştie mama ce I-am spus Domnului." El mi-a răspuns: "Nu-I voi spune acum, dar odată ce Domnul te va lua, îi voi spune." Am continuat să ne rugăm într-un cerc de rugăciune. Maxima: La.3.30 pm, Domnul i-a spus slujitorului Său să o ungă pe fiica mea, aşa că am intrat în camera ei şi am uns-o. El ne-a dat trei minute să o ungem începând de la pârul de pe cap, pe tot trupul. *** Moartea *** Angelica: Mama mea şi o altă soră de la biserică, Fatima Navarrete, m-au uns cu untdelemn. Dar pe când făceau acest lucru, am simţit că sunt acoperită de ceva care semăna cu. un clopot de sticlă. Este greu de explicat. Acoperământul acela era şi ca o armură şi nu pot explica cum s-a întâmplat. Maxima: Pe când ne rugam pentru Angelica, am încercat să-mi pun mâinile pe ea, dar nu o puteam atinge! Era parcă acoperită. Ciudat, dar nimeni nu o putea atinge! Acoperirea aceasta a început de la cap şi s-a extins până la picioare. Pentru mine a fost un şoc. în lucrarea pe care mi-a dat-o Domnul, înainte, îmi pusesem mâinile peste mai mulţi bolnavi, dar ceea ce se întâmpla acum nu am trăit niciodată! Mă întrebam ce se întâmplă şi am început să mă rog şi să îi mulţumesc lui Dumnezeu. Dintr-o dată, am simţit o bucurie imensă. Amărăciunea din inima mea dispăruse; durerea a trecut, şi mă simţeam acum bucuroasă şi fericită! Am continuat şâ ne rugăm, iar la 4:00 pm fetiţa mea a căzut pe podea. Angelica; În timpul rugăciunii, am avut senzaţia că nu pot să respir, că nu mai m aer. Am simţit o durere în abdomen şi în inimă. Mi se părea că sângele mi se oprise şi o durere imensă mi-a cuprins tot trupul. Tot ce puteam să spun era: "Doamne, dă-mi putere, ajută-mă!" pentru că simţeam că nu pot merge mai departe. Nu mai aveam putere!" Când am privit spre ceruri, în lumea spirituală, nu cu ochii mei fizici, am văzut cerul deschizându-se. Am văzut îngeri, nu doi sau zece, ci.milioane care veneau la o mare adunare. în mijlocul milioanelor de îngeri, am observat o lumină de mii de ori mai strălucitoare decât soarele. Şi am spus: "Doamne, Tu eşti Cel care vine!" Maxima: Când Angelica a căzut, am încercat să o ridicăm, dar nu putea să stea în' picioare singură: a trebuit s-o sprijinim. Puteam, totuşi, să o atingem. Ea spunea: "Rugaţi-vă. Nu mai am putere. Mamă, simt o mare slăbiciune în trup şi totul mă doare." La început, a simţit o durere la inimă, apoi durerea a coborât spre abdomen: Continuam să ne rugăm şi să insistăm înaintea Domnului. Dar Domnul îi luase viata! Niciodată nu văzusem pe cineva murind. Domnul a făcut ca prima persoană pe care am văzut-o în agoniile morţii şi apoi murind, să fie fiica mea! Nu a fost uşor deloc! Uitându-mă la ea. am văzut că buzele ei se mişcă, dar n-am înţeles ce spunea. Erau ultimele ei cuvinte. La un moment dat s-a oprit. Mi-am pus mâna pe faţa ei. apoi am dus o oglindă la gura ei, să văd dacă respiră. Nu mai avea suflare, iar trupul ei era inert, l-am luat mâna; era caldă, ca a unui om în viaţă. Atunci am luat un cearşaf şi am acoperit-o, iar în câfevaminute trupul ei s-a răcit foarte tare. Angelica: în timp ce simţeam cum trupul meu moare. L-am văzut pe Isus care cobora din cer. Cu cât Isus şi îngerii coborau mai mult, cu atât eu simţeam că plec din trup. Când trupul meu a căzut pe podea, ei erau deja lângă mine. Casa mea era plină de îngeri, iar în mijlocul îngerilor am văzut o lumină mai puternică decât soarele! La căderea trupului meu, am simţit o durere îngrozitoare, ca şi cum sufletul şi duhul s-ar fi rupt din mine. Plângeam şi ţipam în momentul când mi-am văzut trupul pe podea. Am întrebat: "Doamne, ce se întâmplă?" Voiam sa îmi ating trupul şi să intru în el din nou, dar când am încercat să fac asta, trupul meu era ca aerul: nu-1 puteam atinge. Mâna mea a intrat prin trupul meu. Mi-am dat seamă că oamenii din casă. care se rugau, nu mă puteau auzi! Atunci am strigat: "Doamne, ajută-mă!" Maxima: ' { Când soţul meu a ajuns acasă, ne-a găsit pe toţi în rugăciune, apoi a văzut-o pe Angelica întinsă pe podea. Numai Domnul i-a dat putere în acel moment, pentru că a fost lovit în suflet la vederea Angelicăi. în clipele acelea am înţeles amândoi că fiica noastră intrase în comă, dar ştiam că e bine. pentru că era lucrarea Domnului. Aşa că am spus amândoi: "Facă-se voia Ta, Doamne! *** Domnul Isus Cristos *** Angelica. În acel moment am auzit vocea Domnului, o voce frumoasă, plină de tandreţe şi de dragoste. '"Nu te teme, fiică, pentru că Eu sunt Dumnezeul tău şi am venit aici că să-ţi arăt ceea ce ţi-am promis. Ridică-te, pentru că Eu sunt Domnul care te ţine de mână şi îţi spune să nu te temi căci te voi ajuta." Dintr-o dată m-am ridicat. Am îngenunchiat, uitându-mă la corpul meu; aşteptam să intru în el, dar nu eram în stare să fac acest lucru. Când am auzit vocea Lui, frica m-a părăsit, nu mai eram speriată. Am început să mergem împreună, iar îngerii mergeau înaintea noastră, deschizându-ne calea. La o oarecare depărtare am văzut o lumină puternică şi foarte strălucitoare. Tot uitându-mă la lumina aceea, am simţit o pace pe care n-am mai avut-o până atunci. Apoi am văzut un om frumos, înalt, distins şi puternic. Era înconjurat de Lumina care se revărsa din El. Pentru mine era prea multă lumină, de aceea nu puteam să-I văd faţa! Puteam. însă. să-l văd părul de un auriu strălucitor, iar îmbrăcămintea Lui era albă ca zăpada. Peste bust avea o cingătoare aurie pe care scria: "Regele regilor şi Domnul Domnilor". M-am uitat la picioarele Lui. purta nişte sandale aurii şi strălucitoare. Era nespus de frumos! Mi-a întins mâna. Când l-am apucat mâna, mâna mea nu trecea prin mâna Lui aşa cum se întâmplase cu trupul meu mai înainte. Am întrebat: "Ce se întâmplă? iar El mi-a zis: "îţi voi arăta iadul, ca apoi să te întorci pe pământ şi să spui omenirii că iadul chiar există, este real. Vei putea zări Gloria Mea, ca să spui oamenilor să ştie că Gloria Mea este reală, iar Eu sunt Cel Adevărat." El mi-a mai spus: "Fiică, nu te teme!" A repetat aceste lucruri şi I-am zis: "Doamne, îmi doresc tare mult să merg în cer, dar nu în iad, pentru că am auzit că acolo este îngrozitor!" El mi-a spus: "Fiică, voi fi cu tine. Nu te voi părăsi nicidecum şi vreau să-ţi arăt acel Ioc, pentru că mulţi din-cunoscuţii tăi cred în existenţa iadului, dar nu se tern. Ei cred că iadul este o joacă, şi mulţi nu îşi dau seama ce greşeală fac gândindu-se că iadul este doar în poveştile pentru copii." Când a spus acest lucru, am văzut lacrimi care I se scurgeau pe veşminte. L-am întrebat: "Doamne, de ce plângi?" El mi-a răspuns: "Fiică, pentru că sunt mai mulţi care pier şi ajung în iad decât cei care intră în Gloria Mea. De asta îţi Voi arăta locul cel groaznic, pentru ca să mergi şi să le spui adevărul, dar tu nu te vei mai întoarce în acel loc.*' *** Iadu!*** Deodată, totul a început să se mişte. Pământul s-a cutremurat şi s-a deschis, şi am văzut înăuntru o groapă întunecoasă. Eu stăteam pe un fel de stâncă, împreună cu îngerii care ne înconjurau. Am spus: "Doamne, nu vreau să merg în acel loc!" El mi-a zis: "Fiică, nu te teme, pentru că sunt cu tine." într-o secundă eram deja în groapa întunecoasă pe care o văzusem mai devreme. Am încercat să văd ceva, dar întunericul era foarte dens. Am văzut un cerc mare, şi auzeam milioane de voci. Îmi era foarte cald, simţeam că pielea îmi arde. Am întrebat: "Doamne, ce este asta? Nu vreau să merg în acest loc!" Domnul mi-a spus că acesta era doar tunelul către iad. Simţeam deja un miros oribil, respingător şi scârbos şi L-am rugat din nou pe Isus să nu mă ducă acolo. El mi-a răspuns: "Fiică, trebuie să vii şi să cunoşti acest loc." Am plâns: "Dar de ce, Doamne, de ce?" Şi El mi-a zis: "Ca să spui adevărul omenirii: oamenii pier, doar unii intră în împărăţia Mea." Spunând asta, a plâns din nou. Cuvintele Lui m-au întărit şi m-au încurajat, aşa că am continuat să mergem. Am ajuns la sfârşitul tunelului, iar când am privit în jos am văzut un abis acoperit cu flăcări. Domnul mi-â spus: "Fiică, îţi dau asta." Era un caiet cu foi albe. "Fiică, ia acest creion ca să scrii tot ceea ce îţi voi arăta, ceea ce vei vedea şi auzi. Vei scrie totul pe măsură ce observi ce este în jurul tău." Am zis: "Doamne, aşa voi face. dar deja am văzut destul. Doamne. Văd suflete care sunt torturate şi flăcări uriaşe." Maxima: Timpul trecea, iar fiica mea zăcea acolo inertă! "Doamne, ce se întâmplă?" îl întrebam pe Domnul. M-am uitat la Angelica şi-am văzut că din ochii ei curgeau lacrimi, iar când le ştergeam, ele apăreau din nou. Slujitorul Domnului a spus atunci: "Locul în care este ea acum este un loc de chin. Acolo nu zâmbeşte nimeni." Angelica: I-am spus lui Isus: "Voi spune că iadul este real, că există, dar ia-mă de aici acum!" El mi-a răspuns: "Fiică, nici măcar nu am intrat în acel loc încă nu ţi-am arătat nimic, şi deja vrei să te iau de aici?" "Doamne, te rog, ia-mă de aici!" am spus Apoi am început să coborâm în abis. Am început să plâng şi să ţip: "Doamne, nu, nu, nu, nu...nu vreau să merg!" dar El îmi spunea: "Trebuie să îl vezi. " Am văzut acolo demoni oribili, de toate soiurile, grosolani şi pitici. Alergau foarte repede şi purtau ceva în mâinile lor. "Doamne, de ce aleargă aşa repede şi ce poartă în mâinile lor?"'El mi-a răspuns: "Fiică, ei se agită foarte tare pentru că ştiu că timpul lor se apropie de sfârşit; scopul lor este să distrugă omenirea şi, în special, pe copiii Mei, dar ei ştiu că"aproape că nu mai au timp pentru asta. Ce ai văzut în mâinile lor sunt suliţe infectate cu otrava păcatului, cu care vor să distrugă omenirea. Fiecare demon are un nume şi o suliţă, conform pacatului respectiv, cu care urmareşte să-i distrugă pe oameni şi să-i aducă în iad. Ăsta este scopul lor." Vedeam demoni care ieşeau din pământ şi-se agitau foarte mult, iar El mi-a zis din nou: "Demonii ăştia merg pe pământ casă ducă omenirea în rătăcire pentru ca în filial să-i aducă pe cei ce se lasă amăgiţi de ei în acest loc." Spunând asta El a început să geamă şi să plângă tare. Gemea tot timpul, iar eu plângeam împreună cu El. Maxima: Deşi fiica mea murise, noi nu am anunţat autorităţile. Gândul care ne-a călăuzit a fost să aşteptăm 24 ore, după care să anunţăm medicul pentru a constata decesul. Dar Domnul a readus-o pe Angelica la viaţa asta înainte de termenul la care ne gândiserăm. Angelica Domnul mi-a spus: "Eşti pregătită să vezi ceea ce vreau să-ţi arăt?" ,.Da. Doamne" am zis. El m-a dus într-o celulă în care un tânăr era chinuit de flăcări. Am observat că celulă era numerotată; deşi nu înţelegeam ce semnificaţie avea numerotarea respectivă, mi s-a părut că era în ordine descrescătoare. Tânărul avea pe frunte numărul 666, iar în braţ, sub piele avea implantată o plâcuţă de metal. Trupul lui era mâncat de viermi, dar nici viermii nu puteau să atace plăcuţa aceea şi nici flăcările să o ardă. Când L-a văzut pe Isus, tânărul a strigat: „Doamne, ai milă de mine. Ia-mă din acest loc. Iartă-mă. Doamne!" Dar Isus i-a răspuns: „Este prea târziu, ţi-am oferit oportunităţi şi nu te-ai pocăit."L-am întrebat pe Isus: „De ce este acest om aici?" Apoi l-am recunoscut. Pe pământ, acest târiăr a cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu, dar a ales să trăiască departe de Dumnezeu, preferând alcoolul, drogurile şi umblarea pe căi greşite." El nu a vrut să II urmeze pe Domnul. Isus îl avertizase de multe ori cu privire la ceea ce i s-ar putea întâmpla. Isus a spus: „Fiică, el este în acest loc deoarece orice om care respinge Cuvântul Meu are parte deja de o judecată: Cuvântul pe care i l-am spus II va judeca în ziua de apoi." (loan 12:48). După aceea Isus a început să se tânguie. Când lsus Se tânguie. este cu totul altfel faţă de modul în care noi o facem. El plângea cu durere în inimă şi într-un mod profund. "Iadul n-a fost creat pentru omenire'', a spus Isus. Deci L-am întrebat: "Atunci de ce se află atâta lume aici,.Doamne?" El a răspuns: "Fiică, am creat iadul pentru satan şi îngerii lui care sunt demonii lui (Matei 25:41), dar din cauza păcatului şi a nepocăinţei, omenirea sfârşeşte aici şi mai mulţi sunt cei care pier decât ceia care intră în Gloria Mea!" (Matei 7:14) El a continuat să plângă şi mă durea să-L văd în acea stare. "Fiică, Mi-am dat viaţa pentru oameni, ca ei sâ nu piară, să-nu ajungă în acest loc. .Mi-arn dat viaţa din dragoste şi milă, ca omenirea să se pocăiască şi să intre în împărăţia Cerurilor." Domnul suspina ca atunci când nu mai poţi suporta chinul, arătând prin aceasta durerea ce o simţea privindu-i pe oamenii care se chinuiau acolo. Fiind cu Isus, mă simţeam în siguranţă, dar imediat m-am gândit: "Dacă Il las pe Domnul din mână, aici rămân!" Domnul S-a uitat la mine şi văzându-mi lacrimile din ochi mi-a spus: "Fiică, sunt cu tine". Isus ştia că eram foarte speriată, iar eu m-am alipit şi mai tare de El. Am îndrăznit apoi sâ-1 pun o altă întrebare: "Isuse, sunt şi rude de-ale mele în acest loc?" Domnul m-a dus într-o altă celulă. Niciodată nu mi-am imaginat ca vreo rudă de-a mea putea să fie într-o astfel de celulă. Am văzut acolo o femeie chinuită: faţa îi era mâncată de viermi, iar demonii o tot înţepau cu suliţele lor. Ea ţipa: "Nu mă lăsa. Doamne, ai milă de mine, iartă-mă. Te rog, scoate-mâ din acest loc, măcar un minut.'' (Luca 16:24) Domnul mi-a spus că era stră-străbunica mea. În iad, oamenii sunt chinuiţi de amintirile relelor pe care le-au făcut pe pământ. Demonii îşi băteau joc de oameni şi le cereau să îi laude şi să li se închine, pentru că aceasta era împărăţia lor, iar oamenii ţipau şi tremurau de groază. Erau unii care îşi reaminteau şi de faptul că îl cunoscuseră pe Dumnezeu prin Cuvântul Său. Aceia care îl cunoscuseră pe Domnul erau torturaţi de două ori mai mult. , Domnul mi-a spus: "Nu există scăpare (pentru cei de aici); însă există şanse penţru cei care sunt în viaţă". L-am întrebat: "Doamne, de ce se află stră-străbunica mea, aici?" Nu ştiu dacă ea Te-a cunoscut vreodată. De ce este în iad, Doamne? El mi-a răspuns: "Fiică, ea este aici deoarece nu a putut ierta. Fiică, cine nu iartă nu va fi iertat de Mine." Dar eu I-am spus: Doamne, dar Tu ierţi, Tu eşti milostiv." El mi-a răspuns: „Da, fiică, dar şi oamenii trebuie să ierte. El au ajuns în acest loc pentru că nu au reuşit să ierte... Du-te şi spune omenirii că este vremea să ierte; în special copiii mei sa invete sa ierte, pentru că mulţi nu reuşesc să se împace unii cu alţii. Spune-le să nu mai poarte ranchiună sau resentimente unii faţă de alţii; să nu mai urască pe fratele lor. Spune-le că este vremea iertării! Dacă moartea îi va surprinde fară să fi iertat pe cei care le-au greşit, vor merge în iad. În iad nimeni nu poate cumpăra iertarea." Când ne-a văzut că ne pregăteam să plecăm din locul acela, stră-sţrăbunica mea a fost cuprinsă de flăcări şi a început să ţipe: „Aoleu! Vai de mine!" şi a început să rostească blesteme la adresa lui Dumnezeii, îl înjura, şi îl acuza pe Domnul. În iad toţi oamenii îl blestemă pe Dumnezeu; în timp ce părăseam zona aceea, vedeam; cât de chinuite erau sufletele acolo. Iadul e plin de suflete chinuite. Mulţi oameni îşi întindeau mâinile irnplorându-L pe Isus să-i ajute-şi să-i scoată de acolo. Dar Domnul nu putea face nimic pentru ei, iar ei îl blestemau pentru asta. Apoi Isus a început să suspine din nou şi să spună: „Mă doare să-i aud. Mă doare să văd chinul lor, pentru că nu mai pot face nimic pentru ei. Vreau, însă, să-ţi spun că pentru cei ce mai trăiesc pe pământmai este timp pentru pocăinţă!" Domnul rni-a mai spus că mulţi oameni care erau foarte cunoscuţi pe pământ, au ajuns în iad. „îţi voi arăta o altă parte a cuptorului," mi-a spus El. Am ajuns într-un loc în care o femeie era înconjurată de flăcări. Era într-un chin cumplit şi ţipa încontinuu, implorându-L pe Domnul să aibă milă de ea. Isus mi-a arătat-o şi mi-a zis: „Fiică, femeia aceea pe care o vezi, înconjurată de flăcări, este Selena." Pe măsură ce ne-am apropiat, ea a ţipat: „Doamne, ai milă de mine, iartă-mă, Doamne, scoate-mă din acest loc!" Dar Domnul S-a uitat la ea şi i-a spus: „Este târziu, prea târziu. Nu te mai poţi căi acum." Ea m-a văzut şi mi-a spus: „Te rog te implor, du-te şi spune-le oamenilor despre ce vezi acum; te rog să le spui totul şi să nu taci: spune-le sa nu mai asculte melodiile mele, şi să nu le mai cânte" (1 loan 2:15). Aşa că am întrebat-o: „De ce insişti atât de mult să le spun acest lucru?" Ea a răspuns: ,.Pentru-că de fiecare dată când oamenii cântă si ascultă melodiile mele sunt chinuită si mai mult: cei ce fac lucrul acesta; vor ajunge în acest loc. Te rog du-te şi spune-!e să îşi schimbe viaţa ca să nu vină aici: du-te şi spune-le că iadul este real!" A început să ţipe pentru că demonii aruncau suliţe de la distantă în corpul ei, iar ea plângea: ...Ajută-mă, Doamne, ai milă de mine. Doamne!" Domnul i-a spus atunci că este prea târziu. M-am uitat în jur şi ani recunoscut mulţi cântăreţi şi artişti. Ei nu făceau altceva decât să cânte încontinuu. Domnul mi-a explicat: "Fiică, cine ajunge aici trebuie să facă în continuare tot ce ar fi făcut pe pământ, dacă nu s-a pocăit." Am mai văzut o mulţime de demoni care turnau un fel de ploaie. Ceea ce curgea, semăna foarte bine cu ploaia. Dar am observat că oamenii din flăcări fugeau de ploaia aceea şi strigau: "Nu ne lăsa, ajută-ne. Doamne! Nu mai putem suporta atâtea chinuri", iar demonii râdeau şi le spuneau oamenilor: "Lăudaţi-ne şi închinaţi-vă, căci aceasta este împărăţia noastră pe vecie!" Am văzut cum flăcările se înteţeau şi cum viermii devoratori se înmulţeau! Acolo nu există apă, ci pucioasă care înteţeşte focul şi măreşte durerea fiecărui condamnat. Am înţeles atunci că "ploaia" era de fapt pucioasa care produce atâta chin. L-am întrebat pe Isus: "Ce se întâmplă?.. Doamne, ce-i asta?" Domnul mi-a răspuns: "Aceasta e plata tuturor celor care nu s-au pocăit." (Psalmul 116) După aceea. Domnul m-a dus într-un loc în care era un om foarte cunoscut în lume. Era Papa loan Paul al II-lea;. Vreau să vă spun că pe pământ, înainte de ajunge să văd locul unde este "plânsul şi scrâşnirea dinţilor", aveam o altă părere despre ce se întâmpla după moarte. Credeam că după ce mor oamenii merg în rai: mai ales cei,care erau aclamaţi de mari mulţimi. Abia acum mi-am dat seama cât mă înşelasem.Tot acum am înţeles că mulţi din cei pe care i-am întâlnit în iad au dus o viaţă dublă pe pământ. Când Papa loan Paul al II-lea a murit, prietenii şi rudele mi-au spus că acesta a mers în rai. Pe toate canalele de televiziune şi în toată media se afirma: "'Papa loan Paul al II-lea a murit, odihnească-se în pace. El acum se bucură cu Domnul şi îngerii Săi în cer." M-am uitat mai bine la faţa lui ca să fiu sigură: era loan Paul al Il-lea! Aveam acum dovada clară cât mă înşelasem crezând că papa a ajuns în cor. Papa era în iad. chinuit de flăcări. Domnul mi-a spus: "'Priveşte, fiică. Papa loan Paul al II-lea este chinuit deoarece nu s-a pocăit," Atunci L-am întrebat: "Doamne, cum este posibil aşa ceva? El oficia slujbe liturgice în biserici." Isus, mi-a răspuns:"Niciun curvar, idolatru, lacom, sau mincinos nu va intra in Împaratia Mea Efeseni 5: 5). I-am răspuns: "Da, ştiu .că este: adevărat, dar .vreau să ştiu.de ce, este, papa aici, pentru vorbea despre lucrurile sfinte unor mari, mulţimi de-oameni!" Isus a răspuns; "Da, fiică, el a spus multe lucruri, dar niciodată nu a predicat adevărul aşa cum este. Niciodată nu a spus adevărul despre planul de mântuire pe care L-am îndeplinit pentru omenire; ei cunoştea adevărul, dar cu toate acestea, a preferat banii în loc să predice despre salvare, Nu a spus oamenilor care este realitatea: nu le-a spus că iadul este real şi că raiul există: fiică deaceea el este acum în acest loc." Când m-am uitat la acest om. În jurul gâtului lui era un şarpe mare, încolăcit iar el încerca să scape.de şarpe. L-am implorat pe Isus: "Doamne, ajută-l!" Omul ţipa: "Ajută-mă. Doamne; ai milă de-mine; ia-mă din acest loc. iartă-mă!" Domnul l-a privit şi i-a spus: "Ştiai foarte,bine. Ştiai că acest loc este real. Este prea târziu; nu mai există nicio şansă pentru tine." Domnul a spus: "Priveşte, fiică, îţi voi arăta viaţa acestui orn" Isus mi-a arătat un uriaş ecran pe care puteam să-vâd cum oamenii îl idolatrizau. Isus a spus: "Priveşte,.fiică, sunt mulţi idolatri în acest loc. Idolatria nu mantuieste. Eu sunt singurul care salvează, şi în afară de Mine nimeni nu o poate face. Ii iubesc pe păcătos, dar urăsc păcatul, fiică. Du-te şi spune oamenilor că îi iubesc şi că trebuie să se întoarcă la Mine." In timp ce Domnul vorbea, pe ecranul panoramic uriaş am văzut cum acest om a primit o mulţime de bani, pe care i-a păstrat pentru el. Avea foarte mulţi bani. Am văzut imagini cu acest em stând pe un tron şi acceptând aclamaţiile mulţimii. Domnul mi-a arătat că mulţi prelaţi, cum era papa, chiar dacă nu se căsătoresc, au avut relaţii adultere cu călugăriţe şi cu multe alte femei, iar Cuvântul spune că niciun curvar nu va intra în împărăţia Lui. în timp ce mă gândeam la toate astea, Domnul mi-a spus: "Priveşte, fiică, tot ceea ce Îţi arăt este ceea ce se întâmplă printre oameni, printre preoţi şi capii bisericilor." Apoi mi-a spus : Fiica dute şi spune omenirii că este timpul să alerge la Mine." Isus mirat spus că mulţi alţi oameni cu renume mai erau în acest loc, oameni cu statut important în lume. Spre exemplu; Mjchael Jackson, Acest om a fost cunoscut m întreaga lume, dar el era şi un satanist. Cu toate că mulţi oameni nu;pot să creadă aşa ceva, acesta-este adevărul. Acest om avea legături satanice: el a făcut un pact cu diavolul de pe urma căruia să obţină faimă şi să atragă mulţi fani. Domnul m-a lăsat să îl văd chinuindu-se în flăcări. Am strigat: "De ce?" Nu era uşor să văd la ce torturi era supus, în mijlocul flăcărilor, cel care a fost Michael Jackson. Toţi cei care ascultă sau cântă melodiile Iui Michael Jackson, sau oricine este fan al acestuia, vă .avertizez că satan vă atrage în capcană, în aşa fel încât să ajungeţi şi voi în iad. Chiar acum, renunţaţi la atenţia pe care o daţi unor astfel de idoli! în Numele lui Isus, vă rog! Dumnezeu vrea să vă elibereze din orice robie care vă poate duce în iad. El vrea să scăpaţi de pierzarea veşnică. Domnul mi-a arătat un loc în care mulţi oameni se îndreptau spre iad. L-am întrebat: „Doamne, cum se face că ei se îndreaptă spre acest loc?" El mi-a răspuns: „îţi voi arăta." Mi-a arătat un tunel cu mulţi oameni care mergeau prin el. Aceştia erau legaţi la mâini şi la picioare. Erau îmbrăcaţi ,în negru şi purtau un rucsac greu pe spate. Isus a spus: „Priveşte, fiică, oamenii pe care îi vezi acolo nu Mă cunosc încă. Ceea ce vezi că poartă în spate este păcatul lor, dar tu du-te şi spune-le să-Mi dea Mie povara lor, iar Eu le voi da odihnă; pentru că Eu sunt Acela care iartă toate păcatele lor... Fiică, du-te şi spune-le acelor oameni să vină la Mine, căci îi aştept cu braţele deschise, spune-le că ei se îndreaptă spre iad dacă nu vin la Mine cât mai sunt în viaţă." Pe când îi priveam . pe acei oameni, am, zis: "Doamne, tânărul, de acolo este verişorul.meu. Doamne, acea tânără care coboară este verişoara mea; familia mea se îndreaptă spre acest loc!" El mi-a răspuns: „Fiică, ei sunt pe drumul spre acest loc din neştiinţă, dar du-te.şi spune-le tu încotro se îndreaptă, spune-le că merg spre iad. Spune-le că te-am ales să fii străjer... asta înseamnă că trebuie să le spui adevărul. Trebuie să mergi şi să le spui ceea ce ţi-am arătat Dacă nu vei; vorbi şi se va întâmpla ceva acelei persoane, sângele său va cădea asupra ta, dar dacă vei face aşa cum ţi-am spus. atunci acea persoană va da socoteala înaintea Mea. Dacă verişorii tăi nu se pocăiesc, atunci tu vei fi absolvită de răspundere faţă de ei, pentru că ei singuri vor da socoteală, iar sângele lor nu va mai cădea asupra ta." (Ezechicl 3:18) Domnul mi-a spus: "Fiică, sunt mulţi care Mă cunosc, dar care se îndreaptă spre acest loc." Am întrebat: "Doamne, cum pot aceşti oameni să Te cunoască şi totuşi să ajungă aici?"' El a răspuns: "Cine a părăsit căile Mele şi cine umblă pe două cărări." Mi-a arătat oameni care mergeau spre iad Erau legaţi la mâini şi la picioare. Fiecare din ei purta îmbrăcăminte albă, dar ruptă, pătată şi şifonată. Isus a spus: "Fiică, vezi cum oamenii pentru care am •murit Srau depărta; de Mine! Fiică, vreau să-ţi spun că Eu nu voi reveni pentru aceşti oameni. Eu voi reveni pentru oamenii sfinţi, pregătiţi, fără cusur, tară zbărcitură şi fără pângărire." (Efeseni 5:26-27) Am,văzut pe unchii mei şi alţi cunoscuţi care s-au depărtat de căile Lui. "Du-te şi spune-le că îi aştept să-mi predea Mic povara lor. şi Eu le voi da odihnă." Isus suspina. Fiică, mulţi nu te vor crede, dar Eu sunt martorul credincios, sunt martorul tău credincios. Nu te voi părăsi niciodată..Chiar dacă ei nu te cred. fiică, mergi şi spune-le adevărul, căci sunt cu tine." Domnul m-a mai dus într-un tunel în care era o mulţime de oameni care cădeau în abis. Nu o mie. nici două mii. ci mulţi, ca nisipul mării care nu se poaie număra. Cădeau într-o fracţiune de secundă, ca şi cum ai arunca pumni de nisip pe jos. Isus era trist şi îmi spunea: "Fiică, aşa piere omenirea: oamenii ajung la pierzarea veşnică în ritmul acesta!... Fiică. Mă doare să văd cum omenirea piere." Isus mi-a mai spus: "Demonii organizează intalniri în acest loc." Am zis: "Demonii au adunările lor?" Isus a spus: "Da. fiică, se întrunesc ca să plănuiască ce vor tace omenirii. Ei ţin zilnic întruniri secrete." Şi cu asta, Isus tri-a dus într-o sală în care am văzut o rnasă de lemn cu scaune în jurul ei. Acolo erau demonii, toate soiurile de demoni. Isus mi-a explicat: "Fiică, ei acum plănuiesc să meargă si sa distruga familiile pastorilor, ale misionarilor şi pe toţi cei care Mă cunosc. Vor să-i distrugă, au multe lănci." Demonii râdeau, îşi băteau joc şi spuneau: "Să-i distrugem pe oameni şi să-i aducem în acest loc." Am întrebat: "De ce vor să distrugă în special familiile păstorilor0" Iar Isus a răspuns: "Pentru că ei se ocupă de mii de oameni, care siint oile din turma pe care au primit-o de la Domnul. Demonii vor ca aceşti oameni să se uite înapoi, să se întoarcă în lume şi să sfârşească în iad. Du-te şi spune-le pastorilor sa predice adevărul. Ei trebuie să vorbească tot ce Eu Ie spun, şi să nu ţină numai pentru ei mesajul care-1 primesc de la Mine! Isus mi-a zis în continuare: "Eu sunt cu tine. Du-te şi spune-le oamenilor să nu lase uşile deschise pentru satan, să nu accepte ofertele lui. pentru că el răcneşte ca un leu care caută pe cine să devoreze." (I Petru 5:8) Cuvântul spune că satan doar "se comportă ca un leu", nu este el. leul, deoarece singurul leu este cel din seminţia lui luda. Isus Cnstos din Nâzâret'(Apocalips'a:5:5)!"' Pe când părăseam acel loc. El mi-a spus: "Vreau să-ţi arăt altceva... sunt şi copii în acest loc." Eu am răspuns: "Copii în acest loc. Doamne? Cuvântul Tău spune: "Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi: căci împărăţia lui Dumnezeu este a celor ca ei."(Matei 19:14) Isus a spus: "Fiică, este adevărat că aşa este în împărăţia Cerurilor, dar acel copil trebuie întâi să vină la Mine, pentru că nu-l voi lepăda. (Ioan 6:37) Imediat Domnul mi-a arătat un copil de opt ani care era torturat în flatări. Băiatul plângea: "Doamne, ai milă de mine, scoate-mâ din acest loc. nu vreau să fiu aici!" Continua să plângă şi să ţipe. Am văzut demoni în jurul acestui copil, figuri care reprezentau personaje din desene animate: Dragon, Boy Z, Ben 10, Pokemon, Doral, sau filme cu Harry Potter etc. "Doamne, de ce este acest băiat aici?" lsus mi-a arătat un ecran imens pe care am văzut viaţa băiatului. Am observat cum îşi petrecea întreg timpul în faţa televizorului, privind aceste desene animate sau filme care promovau magia. Isus a spus: "Fiică, aceste desene animate, aceste filme, telenovele care sunt văzute zilnic la televizor sunt instrumentele diavolului pentru a distruge omenirea... Priveşte, fiică, cum s-a ajuns aici." Am văzut cum băiatul era rebel şi neascultător faţă de părinţi. Când părinţii vorbeau cu el, el fugea, aruncând lucrurile în jurul lui şi nu-i asculta deloc. După scena aceea, o maşină l-a izbit şi i-a curmat viaţa. Isus mi-a spus: "De atunci, el se află aici." M-am uitat la băiatul acela cât era de chinuit: Isus a spus: "Fiică, du-te şi spune-le părinţilor să-şi educe copiii după cum este scris în Cuvântul Meu. (Proverbe22:6)" Cuvântul lui Dumnezeu este real; el ne spune să ne pedepsim copiii cu nuiaua, dar nu oricând, ci doar când sunt neascultători de părinţi. (Proverbe 22:15) Domnul mi-a spus ceva care este foarte trist şi foarte dureros. El mi-a zis: "Fiică, mii de copii_sunt în acest loc djn cauza desenelor animate şi din cauza neascultării de părinţi." L-am întrebat: "Doamne, de ce sunt desenele animate responsabile de acest lucru?" Iar El a explicat: "Deoarece în spatele lor sunt demoni care transmit copiilor gânduri de răzvrătire, neascultare, resentimente şi ură; iar alţi demoni intră direct în copii, aşa că ei nu vor face lucruri bune, ci ceea ce este rău: orice văd la televizor, copiii vor să facă în realitate." Iadul este real, şi chiar şi copiii trebuie să decidă unde vor merge. Atunci l-am spus: "Doamne, totuşi, sunt doar copii! Cum să îi faci responsabili de soarta lor eternă?" Iar lsus a răspuns." Odată ce copiii au cunoştinţă despre existenţa raiului şi a iadului, ei au de ales între un loc sau celălalt." *** Împărăţia Cerurilor *** Sunt multe de spus despre iad, dar acum vă voi arăta ceea ce am văzut în rai. Isus a spus: "Fiică, acum îţi voi arăta ceea ce am pregătit pentru sfinţii Mei." Am plecat din acel loc de chin, ieşind printr-un tunel. Am mers un timp prin acel tunel, dar deodată am ieşit afară, la un loc în care era lumină. întunericul, chinurile sau flăcările iadului dispăruseră. El a spus: "Fiică, îţi voi arăta Gloria Mea" şi am început să urcăm spre Împărăţia Cerurilor! Curând am ajuns la o uşă pe care era scris cu litere gigantice de aur: "Bine ai venit în împărăţia Cerurilor." lsus a spus: "Fiică, intră, căci Eu sunt Uşa şi oricine intră prin Mine, va găsi păşuni." (loan 10:9) După ce Domnul a spus aceste cuvinte, uşa s-a deschis şi am intrat. Am văzut îngeri care îi aduceau glorie, onoare şi laudă Tatălui ceresc! (Apocalipsa 7:11-12) În timp ce continuam să mergem, ne-am apropiat de o.masă la care am putut observa doar începutul: nu îi puteam vedea şi sfârşitul. (Apocalipsa 19:9) Am observat un tron imens şi un tron mai mic, înconjurate de mii de scaune. între aceste scaune erau veşminte şi alături de acestea era şi câte o cunună. Domnul mi-a spus: "Fiică, cununa pe care o vezi este cununa vieţii." (Apocalipsa 2:10) Isus a spus: "Priveşte, fiică, acestea sunt lucrurile pe care le-am pregătit pentru copiii Mei';'',. Am văzut că masa era acoperit cu o faţă de masă albă, având marginile cusute cu fir de aur. Tacâmurile, farfuriile şi paharele erau de aur. Pe masă erau fructe şi tot felul de bucate. Totul arăta impecabil. În mijlocul mesei era un vas în care era păstrat vinul pentru Cina Domnului. Şi lsus a spus: "Fiică, totul este pregătit pentru sosirea Bisericii Mele." Apoi am mers în alt loc unde am văzut mulţi oameni într-o grădină. Erau oameni cunoscuţi din Biblie, dar nu erau bătrâni, ci tineri. Era un tânăr, cu o basma în mână; tânărul dansa, închinându-se Domnului. Isus a spus: "Fiică, acest tânăr pe care îl vezi este slujitorul Meu, David." El îi dădea glorie Tatălui ceresc. Dintr-o dată, un alt tânăr a trecut prin faţa noastră, iar lsus mi-a spus: "Fiică, el este Josua, celălalt este Moise; iar tânărul acela este Avraam." Isus le spunea pe nume. Ei aveau aceeaşi înfăţişare! Isus a zis: "Fiică, femeia pe care o care o vezi mai încolo este slujitoarea Mea Maria Magdalena: cealaltă este slujitoarea Mea, Sara." Apoi am văzut-o pe Maria, mama Domnului."Fiică." mi-a spus Isus, "vreau să-ţi spun că Maria nu are cunoştinţă despre ceea ce se întâmplă pe pământ în privinţa închinării pe care i-o aduc oamenii. În Cuvântul Meu scrie clar că numai lui Dumnezeu trebuie săi te închini (Exodul 20:5) şi că inchinatorii la idoli nu vor intra în împărăţia cerurilor dacă nu se pocăiesc. Te trimit să le spui oamenilor că-i iubesc şi că Eu sunt Singurul care dă mântuirea: nu Maria, nici sfântul Antonie sau sfântul Gheorghe sau Dimitrie. în afară de Mine, nimeni'; dar, nimeni nu poate da mântuirea!" Domnul a repetat aceste cuvinte de trei ori. Am înţeles atunci că omenirea s-a înşelat crezând într-un" anumit sfânt şi închinându-se lut, deşi ei nu este sfânt, ci este un idol tăcut de mâna omului. Am înţeles că Domnul vrea să dea oamenilor ce e mai bun. El vrea ca toţi să intre în împărăţia Cerurilor; să se pocăiască şi să lase idolatriacare nu le aduce mântuirea. Isus Cristos din Nazaret este singurul care mântuieşte. care Şi-a dat viaţa pentru toţi oamenii, pentru mine şi pentru tine. Domnul are un mesaj măreţ pentru omenire. În timp ce suspina, El mi-a spus: "Te rog, fiică, nu tăcea; du-te şi spune adevărul, du-te şi spune ce ţi-am arătat." Am văzut cum Maria s-a închinat Domnului, şi am văzut femei cu un păr lung şi foarte frumos. Am spus: "Doamne, ce drăguţ este modul în care ele îşi poartă părul!" El mi-a spus:" Fiică, ceea ce vezi este învelitoarea pe care i-am dat-o femeii." Ei a adăugat: "Fiică, du-te şi spune-le femeilor să aibă grijă de vălul pe care l-au primit de la Mine." Apoi mi-a spus:" Iţi voi arăta ceva ce este foarte important. " M-am uitat în depărtare şi am văzut un oraş strălucitor, oraş de aur! Am spus: " Doamne, ce este asta? Vreau să merg acolo." El mi-a răspuns:" Fiică, îţi voi arăta ce este acolo. Ce vezi este locuinţa cerească, palatele cereşti care sunt pregătite pentru oamenii Mei." Am mers împreună până când am ajuns în dreptul unui pod de aur care traversa străzile care erau pavate tot cu aur pur. (Apocalipsa 21:21). Totul era nespus de frumos, scânteietor, ca o sticlă lucioasă, era ceva supranatural, inexplicabil! Am văzut palatele cereşti şi mii de îngeri care le construiau. Unii îngeri construiau rapid, alţii construiau în ritm mai lent, iar alţii nu construiau deloc: Am întrebat: "De ce unii îngeri construiesc rapid, pe când alţii mai lent, iar alţii s-au oprit din construit?" Domnul a explicat: "Fiică, în felul acesta şi Oamenii lucrează pe pământ; îngerii construiesc aici în ritmul în care şi copiii Mei lucrează pe pământ pentru împărăţia Cerurilor... Fiică, oamenii Mei nu mai răspândesc Evanghelia. Oamenii Mei nu mai postesc.' Nu mai merg pe străzi ca să distribuie tractate şi să proclame adevărul. Le este ruşine acum. Du-te şi spune-le oamenilor Mei să se întoarcă la vechile cărări, îngerii care nu lucrează aparţin acelor oameni care s-au depărtat de căile Mele... Fiică, mergi şi spune-le copiilor Mei că îi văd că nu se mai bucură de Mine. Fiică, spune-le să se întoarcă la vechile cărări" (leremia 6:16), şi spunând asta El a început să suspine din nou. Apoi am auzit un cântec suav, aşa că l-am cerut: "Doamne, vreau să mă duci în acel loc în care se cântă atât de frumos." Isus mă observa, mai precis. credei mă observa, pentru că nu puteam să-l văd faţa, ci doar mişcări estompate ale feţei. Am văzut atunci din; nou lacrimi care îi curgeau, pe veşminte. L-am întrebat decei suspină.Dar El nu mi-a dat nicio explicaţie; Mai târziu am ajuns într-o grădină încântătoare. Acolo, printre palatele cereşti, am văzut flori care se clătinau şi cântau. Acesta era, cântecul pe care îl auzisem. Domnul Şi-a îndreptat degetul şL mi-a spus: "Fiică, priveşte, florile acestea Mă laudă cu adevărat; Mi se închină Mie! Oamenii Mei nu o mai fac ca înainte. Oamenii mei nu Mă mai laudă, nu Mi se mai închină Mie; nu Mă mai caută ca înainte. De aceea ţi-am spus, fiică, să mergi şi să le spui copiilor Mei să Mă caute, căci voi veni, voi veni. Voi veni pentru poporul care Mă caută în duh şi adevăr, pentru oamenii care sunt gata, pentru oamenii sfinţi!" Suspinând mi-a spus: "Eu vin, vin curând!" Apoi am înţeles de ce suspina: El vine doar pentru acei oameni care îl caută în duh şi adevăr, nu pentru aceia care au inima împărţită şi nu se hotărăsc să-L urmeze. El plângea, totuşi, pentru cei eu inima împărţită, din compasiune pentru ei, pentru că murise şi pentru ei şi le dorea veşnicia împreună cu El, în slavă. Domnul mi-a spus atunci că; trebuie să mă întorc pe pământ. Am spus: "Doamne, nu vreau să mă reîntorc pe pământ! Ce înţelegi prin "pământ"? Vreau să stau cu Tine. M-ai adus aici şi nu aş mai vrea să plec nicăieri, pentru că sunt cu Tine şi mi-e deajuns!" Isus a spus: "Fiică, trebuie să te întorci pe pământ şi să mărturiseşti că Gloria Mea este reală, că ce îţi voi arăta este real. că ceea ee ai văzut este real, pentru ca omenirea să vină la Mine, să se pocăiască şi să nu piară." Suspinând am căzut la picioarele Lui: şi am, văzut atunci nişte urme de răni pe picioarele Lui Am întrebat:" Doamne, ce sunt aceste răni'1" El mi-a răspuns: "Fiică, sunt urmele rănilor de ieri, când Mi-am dat viaţa pentru omenire." Mi-a mai arătat semnele de la mâini; am întrebat: "Doamne, de ce le mai ai încă?" El mi-a spus: "Fiică, acestea sunt semnele care se mai văd." Aşa că am întrebat: "Vor dispărea?" El mi-a răspuns: "Fiică, acestea vor dispărea doar când toţi sfinţii vor ajunge aici:.. "Fiică," mi-a mai spus Domnul, "trebuie să te duc pe pământ: familia ta şi multi -oameni te aşteaptă." Am încercat să refuz, dar El a arătat cu degetul spre pământ şi mi-a zis: "Priveşte, oamenii pe care îi vezi acolo sunt rudele taie; trupul pe care îl vezi este locul în care trebuie să te întorci,.. Este timpul să pleci de aici." Apoi El m-L dus pe malul unui râu curat ca cristalul şi a zis: "Fiică, intră în râu şi scufundă-te." Inainte să intru in acel râu cristalin cu apa vieţii, am avut o bucurie indescriptibilă, dar după ce m-am scufundat şi am ieşit la suprafaţă, eram în extaz. Speram să nu mă mai întorc acasă, dar Domnul mi-a zis" Fiică, trebuie să te întorci pe pământ... Dar înainte de asta, vreau să-ţi mai arăt ceva: cum voi veni după sfinţi. Iţi voi arăta cum va fi ziua răpirii." *** Răpirea şi Necazul *** Ne îndreptam spre un loc cu un ecran gigantic, iar pe ecran vedeam mulţi oameni. Era. de fapt, întreaga lume acolo. Apoi, dintr-o dată. am văzut mii de oameni dispărând. Erau ...femei însarcinate ale caror sarcini dispăruseră şi care ţipau înnebunite pentru că bebeluşii lor nu mai erau. Mulţi oameni alergau dintr-o parte in alta ţipând: "Nu se poare, nu se poate! Ce se întâmplă?" l-am văzut pe aceia care II cunoscuseră pe Domnul, dar care nu au fost luaţi cu El. (Matei 24:40-41) Ei spuneau că Cristos S-a întors, că răpirea a avut loc. Ţipau şi doreau moară, dar nu puteau. Domnul mi-a spus: "Fiică, în acele zile moartea va fugi; Duhul Sfânt nu va mai fi pe pământ." (Apocal:psa9:6) Au avut loc tot felul de accidente, dar nu murea nimeni: toţi erau teferi, chiar dacă erau răniţi. Am observat un trafic intens cu mii de persoane. El mi-a spus: " Fiică, priveşte, acesta este modul în care totul se va întâmpla." Apoi am văzut oameni alergând dintr-un loc în altul strigând: "Cristos a venit, Cristos a venit!" Ei îl implorau: "Doamne, iartă-ină, iartă-mâ, ia-mă cu Tine!" Dar cu tristeţe Domnul spunea: "E prea târziu. Timpul pocăinţei a trecut... Fiică, du-te şi spune omenirii să Mă caute acum, căci în acea vreme nu vor mai avea şansa. (Isaia55:6) Fiică, va fi prea târziu pentru cei care vor rămânea afară." Când Isus a văzut cum oamenii rămâneau afară, a început să suspine şi a spus:" Fiică, Eu voi merge pe pământ aşa cum spune. în I Tesaloniceni 4:16-17: "Caci Domnul Însuşi va coborî din cer cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu: iar cei morţi în Cristos vor învia primii. Apoi, aceia care sunt în viaţă vor fi răpiţi împreună cu ei. în nori. ca să-L întâmpine pe Domnul în văzduh; şi vor fi cu Domnul pentru totdeauna." Dar nu toţi vor merge cu Domnul, ci doar aceia care fac voia Sa (Matei: 7:21) şi trăiesc o viaţă sfântă. Domnul mi-a spus: "Doar aceia care sunt sfinţi vor intra în împărăţia Cerurilor (Evrei 12:14): nimeni nu ştie ceasul sau ziua în care voi reveni pentru sfinţii Mei, nici măcar îngerii." (Matei 24:36! Pe ecran am văzut oameni alergând peste tot'. Revistele şi ştirile transmise de televiziune spuneau că "Cristos a venit". Ecranul s-a stins, rar Isus a sfârşit spunând: "Voi merge pentru oamenii sfinţi." Acestea sunt lucrurile pe care El mi-a arătat. După aceea, m-a dus pe pământ. îngerii adunaţi în jurul meu au început să coboare împreună cu mine nişte trepte frumoase: treptele erau albe, înconjurate de flori. Pe tot parcursul călătoriei am plâns, implorându-L pe Isus: "Doamne, Te rog, nu mă lăsa pe pământ. Ia-mă cu Tine!" El a răspuns: "Fiică, oamenii, familia ta te aşteaptă... Fiică, trebuie să intri în acel trup din nou. Vei primi viaţă fizică din nou, fiică pentru ca să rnărturiseşti ceea ce ai văzut. Mulţi nu te vor crede, dar Eu sunt martorul tău credincios. Sunt cu tine. Nu te voi părăsi niciodată." *** Întoarcerea pe pământ *** Maxima: Când fiica mea s-a întors, eram în preajma trupului ei întins pe jos. Am auzid un sunet ca un geamăt şi nimic mai mult. Atunci am spus: "îţi mulţumesc, Doamne, că fiica mea s-a întors!" îi eram foarte recunoscătoare lui Dumnezeu, Curând a început să respire greu, dar tot mai regulat. După aproape cinci ore a fost capabilă să îşi deschidă ochii şi să vorbească. La început înţelegeam greu ceea ce spunea; nu era clar. Nu avea putere. Trebuia să ţinem ferestrete acoperite, din cauză că nu se putea obişnui cu lumina. Fiind curioşi, cu toţii voiam să ne spună ce văzuse- Dar din cauză că era foarte slăbită, nu ne-a spus decât o mică parte. Abia după două săptămâni a putut să ne spună întreaga mărturie. După experienţa ei suprana¬turală demonii veneau să o chinuie. Ea îi putea vedea clar, iar ei încercau să se ascundă în umbre. Au apărut acolo cam după trei zile de la reîntoarcerea ei, chiar înainte ca ea să poată vorbi. I-a întrebat ce vor iar ei au răspuns: "Am venit să facem un pact cu tine. Trebuie să. taci. Nu trebuie să spui nimic din ceea ce ai văzut, căci altfel te vom omorî." După cum ni i-a descris, demonii erau urâţi, grosolani, graşi şi urâţi. Ne spunea că nu există cuvinte care să descrie cât de teribil arătau demonii. I-a mustrat, dar tot nu o lăsau. Când veneau, pur şi simplu săreau pe ea şi încercau să o sufoce. Ea se lupta cu ei mustrându-i, dar nu avea putere. Într-un moment în care i-a mustrat,o lumină nemaipomenită a apărut, iar ei au fugit! Era Domnul. Nu a fost uşor pentru fiica mea să treacă printr-o asemenea experienţă. Angelica a primit un mesaj profund pentru toată omenirea, să-L caute pe Dumnezeu. Dar omenirea crede că ceea ce face este bine. Tinerii care folosesc „droguri şi alcool cred că acest lucru e bun, dar nu este. Fiica mea a văzut în iad tot felul de animatori, dansatori, actori, chiar şi pe Papa loan Paul al II-lea. Cred că acum este vremea să-L căutăm pe Domnul, să ne pocăim şi să ne smerim înaintea Lui. Cuvântul lui Dumnezeu este adevărat • când spune: "Cerurile şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.1' (Marcu 13:31) Cuvântul Domnului se va împlini la vremea lui. Domnul i-a arătat un tunel prin care oamenii mergeau spre iad. Mulţi oameni sunt deja în iad. Iadul există! Sunt unii oameni chiar dintre cei ce se consideră copii ai -Domnului, care nu cred acest lucru. Mesajul principal a fost acela că ar trebui să-L căutăm pe Domnul, nu numai cu buzele noastre, ci dinadânculirtimii noastre, căci venirea Domnului, este la uşă. Isus a spus: "Nu mai sunt la uşă; sunt dincolo de uşă. Voi reveni curând; venirea Mea este aproape. Copiii Mei M-au părăsit şi s-au întors spre lucrurile:lumeşti... Spune-le. copiilor Mei să se întoarcă la vechile cărări." Biserica de azi trebuie să se întoarcă la vechile cărări.Când trâmbiţa sună, noi trebuie să fim gata să-L întâlnim pe Domnul, iar acest lucru va fi minunat! Angelica - fragmente' dintr-un mesaj adresat unei adunări: Domnul mi-a spus: "Fiică, în acele zile Duhul Sfânt nu va mai fi pe pământ:" (2 Tesaloniceni 2:7) Am văzut un trafic intens, cu accidente. •Mulţi oameni doreau să-şi ia viaţa: Isus. Insă. a zis:" Ei vor căuta moartea,, dar ea va fugi de omenire. Moartea nu va mai fi în acea vreme." (Apocalipsa 9:6)Am văzut oameni urmărind programe TV şi reviste care transmiteau: "Mii şi mii de oameni au dispărut." Mulţi ştiau deja că Cristos venise pentru sfinţii Săi. Aceia care îl cunoscuseră pe Domnul, dar care au fost lăsaţi afară, plângeau pe străzi. dorind\să se sinucidă, dar nu puteau face nimic. în cer, Isus a; zis: ";Voi veni pentru un popor sfânt;'voi reveni' curând pentru Biserica Mea." Dar în- urmă cu două: săptămâni Domnul mi-a spus din nou: "Fiică,, am plăcere în ceea ce faci. că împlineşti ceea ce ţi-am dat, dar nu mai, spune copiilor Mei că vin curând. Spunere-că vin imediat.' Domnul mi-a spus din nou:"Spune copiilor Mei că vin imediat şi mă întorc pentru un popor sfânt. Spune-lecă doar cel sfânt, doar cel sfânt Mă va vedea!.. Şi nu tăcea: continuă să declari ceea ce ţi-am spus." Angelica rugandu-se cu adunarea: Fiecare să închidă ochii şi să pună mâna dreaptă pe inimă. Ridică-ţi mâna stângă, iar dacă: simţi că trebuie să plângi, fă-o. Acum spune-I Domnului ce simţi în inimă. Cei care doresc să-L accepte pe Domnul să repete după-mine: Doamne, Iţi mulţumesc pentru dragostea ţi mila Ta; mulţumesc, Doamne, pentru Cuvântul care mi-a atins inima azi- Tată, Iţi cer iertare, lartă-mă. Spală-mă cu preţiosul Tău sânge. Scrie-mi numele în Cartea Vieţii Primeşte-mă să fiu copilul Tău, Doamne. Chiar acum ii iert pe toţi aceia pe care nu am putut sâ îi iert. lartă-mă, Te rog, pentru toate neiertările mele de până acum. Renunţ la toate lucrurile care au împiedicat revărsarea harului' Tăii in viaţa mea şi Iţi cer să mă transformi şi să mă umpli cu prezenţa Ta zi de zi,Îţi mulţumesc, Tată, Fiule şi Duhute Sfânt, în Numele lui Isus. Amin. Angelica: Această mărturie nu este o minciună, nu este o glumă nu este o poveste, nu este un vis: iadul este real! Iadul există! Pentru cel care nu crede, vreau să-ţi spun că iadul este real, foarte real. Nu pot găsi cuvinte să îţi spun cât de real este. Mi-aş dori să poţi experimenta şi tu acest lucru." Angelica adresandu-se reporterului: Vremea aceea este aproape. Dumnezeu permite semne care să dezvăluie ceea ce se va-întâmpla.' Să nu mai stai indiferent; asta este chiar ce diavolul doreşte, tntreabă-te dacă nu cumva eşti în tunelul care duce în iad; Astăzi este ziua salvării, astăzi este ziua în care să-L inviţi pe-isus ca salvator în viaţa ta. Este simplu şi nu" trebuie cuvinte sofisticate, ci doar să spui: " Isuse, îmi pare rău de toată viaţa :mea prin care Te-am întristat pană acum: cred că eşti Domnul meu şi singurul meu salvator, îţi dau viaţa mea şi 'sufletul, împreună cu inima mea. Vreau să fiu cu Tine pentru eternitate!" Alegeţi destinul final: viaţă sau moarte veşnică, rai sau iad, Isus'sau'diavol: Este clar: ori îi aparţii lui Isus ori îi aparţii diavolului. Tot ceea ce faci este rău sau bun. Tu îţi alegi destinul: viaţa veşnică sau iazui de foc, Gândeşte-te ta asta. Decide acum. Isus Cristos a murit pe cruce pentru fiecare din noi. pentru păcatele noastre, dăruindu-ne şansa de salvare prin mila Lui. Acceptă-L pe Isus ca singurul tău salvator acum şi nu lăsa ca acest moment să fie unul pe care îl vei regreta pentru totdeauna în iad."