Eliberat de pacat

Zilele acestea ascultam o predica de la un pastor bine-cunoscut despre piedicile in calea cresterii spirituale. Domnia sa enumera printre piedici: familia. Cred ca pentru prima data am auzit ca cineva sa afirme ca familia poate deveni o piedica in calea cresterii spirituale. Intrebare pe care vreau eu sa o lansez este: cum poate un crestin sa fie eliberat de un anume pacat. Pastorii spun ca daca pacatul nu persista nu e nici o problema. Pacatul accidental este pardonabil, dar persistarea in pacat e fara leac. Acum pacatul accidental poate fi atat de grav incat sa aiba efecte care sa afecteze persoana pentru tot restul vietii. De exemplu daca cineva se sinucide, il face doar o singura data (putem sa ne luam prezumtia ca e ceva sub presiune de moment) dar efectul este o vesnicie pierduta. Un alt caz e sa faci un avort, sa fii infidel - sa iti pierzi familia, sa comiti o infractiune sau un act penal sub influenta de moment.Cu alte cuvinte pacatul si daca nu e repetativ poate sa aiba un impact foarte grav. Pe de alta parte oricine comite un pacat nu il face in ideea sa il repete si maine, sau peste o ora. Stie ca nu e bine si vrea sa se debaraseze. Mai mult spera ca in veci nu il va mai repeta. Cine poate sa il scape pe om de pacat? Pavel spune: Ce om nenorocit sunt! Cine mă va elibera din acest trup de moarte?! (Rom7:24 NT)) Aici intra in tablou vestejitorii de pacate. Unii cred ca au o chemare speciala pentru a striga in gura mare pacatele altora, in vederea indreptarii. Efectul? Zero. Este cu totul altceva cand cineva vorbeste in Numele Domnului si Dumnezeu ii spune asa cum i-a spus profetului, sa mearga si sa strige in gura mare pacatele natiunii. Daca imi permiteti, efectul pacatului este ca te face sa realizezi ca ai nevoie de cineva care are putere sa rezolve problema ta. Si realizezi din ce in ce mai mult ca acesta este Dumnezeu. O voce spune sa nu indraznesti sa te apropii de Dumnezeu ca este prea scarbit de tine, iar cealalta voce spune sa mizezi pe faptul ca e Dumnezeu si nu om. Acum pacatosul cand vine la Dumnezeu il simte departe, are o inima rece si simtiri estompate. Incet, incet in atmosfera inchinarii, si a cuvantului, inima incepe sa se sensibilizeze si prezenta lui Dumnezeu topeste, desface legaturile, legatura cu legatura, fortareata cu fortareata se demoleaza si incepi sa doresti sa il lauzi pe Dumnezeu si sa i te inchini din ce in ce mai mult. Dumnezeu apoi pune o scarba in tine pentru lucrul care te-a stapanit atunci si doar la gandul lui ti se intoarce stomacul. E interventia cea mai extraordinara in viata unui om. Urasti si ideea de bautura, de drog, de fum, de imbuibare cu mancaruri pana nu te mai poti misca, si altele. Ai pace! In sfarsit ai pace cereasca. Apoi foamea ta creste din zi in zi pentru puritate, pentru sfintenie, pentru prezenta Lui. si foamea tot de la Domnul vine. Daca ma intrebati ce sa faceti cu un om care se zbate in pacate? Raspunsul meu va fi unul singur: duceti-l in prezenta lui Dumnezeu. Dumnezeu este cel mai mare specialist in a rezolva problema pacatului.